Transport gratuit
Pentru comenzi mai mari de 200 Lei
Comanda de minim 100 lei si primesti un cupon cadou de la unul din partenerii nostri!

Accidentul vascular cerebral hemoragic

11
septembrie

Accidentul vascular cerebral hemoragic

-          este cauzat de o sangerare in interiorul creierului (numita hemoragie intracerebrala) sau in spatiul din jurul creierului (numita hemoragie subarahnoidiana). Sangerarea in interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori crescute pe un timp indelungat a tensiunii arteriale. Sangerarea in spatiul din jurul creierului poate fi cauzata de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta care nu a fost tinuta sub control.

Alte cauze de accident vascular cerebral hemoragic, mai putin frecvente, sunt:

  • inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea in sifilis sau tuberculoza;
  • tulburari de coagulabilitate ale sangelui, precum hemofilia;
  • leziuni ale capului sau gatului care afecteaza vasele sangvine din aceste regiuni;
  • iradierea terapeutica pentru cancere ale gatului sau creierului;
  • angiopatia amiloidica cerebrala (o tulburare degenerativa a vaselor sangvine).

 

 

Factori de risc

 

Factorii de risc pentru un accident vascular cerebral pot fi modificati sau nu.
Anumite afectiuni pot creste riscul de accident vascular cerebral. In cazul in care aceste afectiuni pot fi tinute sub control, riscul de accident vascular cerebral poate scadea.

Factorii de risc care pot fi controlati sunt:

  • Tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca importanta dupa varsta;
  • Diabetul zaharat. Aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedeaza prin accident vascular cerebral. Prezenta diabetului creste de 2 ori riscul de accident vascular cerebral din cauza afectarii circulatiei care apare in aceasta boala;
  • Nivelul crescut de colesterol din sange poate duce la afectiuni ale arterelor coronare si la infarct miocardic, care la randul lor determina lezarea musculaturii inimii (miocardului), iar aceasta la randul ei poate determina cresterea riscului de accident vascular cerebral;
  • Afectiuni ale arterelor coronare, care pot determina aparitia unui infarct miocardic si a unui accident vascular cerebral;
  • Alte afectiuni cardiace, precum fibrilatia atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace, foramen ovale patent sau cardiomiopatia;
  • Fumatul, inclusiv fumatul pasiv;
  • Lipsa activitatii fizice;
  • Obezitate;
  • Folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale - in special la femeile care fumeaza sau care au avut pana in prezent tulburari de coagulare - si anticoagulantele sau corticosteroizii. Se pare ca la femeile aflate in menopauza, terapia de inlocuire hormonala are un risc mic de accident vascular cerebral;
  • Consumul crescut de alcool. Persoanele care consuma excesiv alcool, in special cele care au intoxicatii acute cu alcool (betii) au un risc mare de accident vascular cerebral. Betia alcoolica se defineste prin consumul a mai mult de 5 pahare de alcool intr-o perioada scurta de timp;

 

Simptome

 

Prezenta de simptome ale accidentului vascular cerebral impune un consult medical de urgenta. Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al:

  • Stari de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului;
  • Tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii;
  • Confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti;
  • Tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii;
  • Dureri de cap severe;
  • Simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele ale celui hemoragic. Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei si de extinderea regiunii afectate;
  • Simptomele accident vascular cerebral ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin) apar de obicei in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este cheagul. De exemplu, un accident vascular cerebral in partea dreapta a creierului da simptome in partea stanga a corpului;
  • Simptomele unui accident vascular cerebral hemoragic (cauzat de o sangerare in creier) pot fi similare celor produse de accident vascular cerebral ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, "intepenirea" gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil inconstienta;
  • Simptomele unui accident vascular cerebral pot progresa in curs de cateva minute, ore sau zile, adesea in mod treptat. De exemplu, slabiciunea usoara poate evolua spre o incapacitate de a misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului.


In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sange mare (ischemic), simptomele apar brusc, in decurs de cateva secunde.

 In cazul in care o artera care este ingustata deja de ateroscleroza este blocata, de obicei simptomele se dezvolta gradat, in curs de cateva minute sau ore, sau mai rar, in cateva zile.
Daca in cursul timpului apar mai multe accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni, persoana respectiva poate prezenta o modificare treptata a gandirii, comportamentului, echilibrului sau a miscarii (dementa multi-infarct).

Nu sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui accident vascular mic. Ele pot fi atribuite gresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte afectiuni si care pot fi asemanatoare.

In cazul unui accident vascular cerebral ischemic, se reduce aportul de sange bogat in oxigen in zona respectiva a creierului. In accidentul vascular cerebral hemoragic este o sangerare in creier.
Dupa aproximativ 4 minute fara sange si oxigen, celulele creierului devin afectate si pot muri.
Organismul incearca sa restabileasca aportul de sange si de oxigen la nivelul celulelor prin largirea altor vase de sange (artere) aflate in apropierea zonei afectate. Daca blocajul este intr-un vas sangvin mare, cum ar fi artera carotida, organismul ar putea fi incapabil sa furnizeze sange in regiunea afectata prin intermediul altor vase sangvine.

 

Consult de specialitate

 

Este urgent un consult medical in cazul in care sunt prezente:

  • semne ale unui accident vascular cerebral care apar brusc;
  • amorteli, slabiciune sau incapacitatea de a misca fata, bratul sau piciorul, de obicei intr-o jumatate a corpului;
  • tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii;
  • confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere;
  • tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii;
  • dureri de cap severe fara o cauza cunoscuta.


Semnele unui accident ischemic tranzitor. Simptomele sunt asemanatoare celor din accidentul vascular cerebral, cu exceptia urmatoarelor:

  • pierderea vederii este de obicei descrisa ca o senzatie, ca o umbra, scaderea vederii unui ochi;
  • tipic, simptomele accidentului ischemic tranzitor dispar dupa 10 pana la 20 de minute, dar ele pot persista pana la 24 ore. Deoarece nu se poate preciza daca simptomele se datoreaza unui accident vascular cerebral sau unui accident ischemic tranzitor, este nevoie de un tratament de urgenta in ambele situatii.

Se recomanda consultarea imediata a unui doctor in cazul in care:

  • au fost prezente de curand simptome ale unui accident vascular cerebral sau accident ischemic tranzitor, chiar daca simptomele au disparut;
  • persoana respectiva a avut in trecut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor si este in tratament cu aspirina sau alte medicamente pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange si a aparut orice semn de sangerare;
  • persoana respectiva a avut un accident vascular cerebral si are acum un episod de innecare in timpul inghitirii unor alimente;
  • au aparut semne care se pot datora prezentei unui cheag in vasele de sange profunde, care pot fi inrosirea, incalzirea si durerea intr-o anumita zona a unui brat sau a unui picior.

Se recomanda efectuarea unei programari pentru un consult in cazul in care:

  • persoana respectiva crede ca a avut un accident ischemic tranzitor in trecut si nu a vorbit pana acum cu un doctor despre acest eveniment;
  • persoana respectiva a avut un accident vascular cerebral si are acum o zona dureroasa la presiune. Zonele dureroase la presiune, care de obicei se dezvolta de-a lungul coatelor, calcaielor, genunchilor, feselor, ale osului sacrat si pe spate de-a lungul coloanei vertebrale, sunt provocate de statul intr-o singura pozitie un timp indelungat. Primul semn al unei zone dureroase la presiune este inrosirea zonei, care nu dispare la frecare sau la masaj;
  • persoana respectiva a avut un accident cerebral vascular si constata acum ca bratul sau piciorul afectat devine din ce in ce mai rigid (intepenit) si nu poate sa-l indrepte (spasticitate);
  • persoana respectiva a avut un accident vascular cerebral si prezinta acum semne ale unei infectii de tract urinar. Aceste semne pot fi febra, durere in timpul mictiunii (la urinare), prezenta de sange in urina si durere de spate (in flancuri).

 

 

 Medici specialisti recomandati

Medicii care pot diagnostica si trata accidentul vascular cerebral sunt:

  • specialistii in medicina de urgenta;
  •  medicii de familie;
  • medicii internisti (specialisti in medicina interna);
  •  neurologii.

In cazul in care este nevoie de o interventie chirurgicala sau sunt prezente si alte probleme de sanatate, pot fi consultati si alti specialisti, precum:

  • neurochirurgul;
  •  cardiologul;
  • chirurgul de chirurgie vasculara (specializat in chirurgia vaselor sangvine);
  • unele spitale au o echipa specializata in tratarea accidentelor vasculare cerebrale, formata din diferiti profesionisti, precum un fiziokinetoterapeut, un specialist in terapia ocupationala, un logoped, un doctor, o asistenta si un asistent social.